| Postul |
|
|
|
In anul 2009, în urma deciziei sinodului Bisericii Române Unite cu Roma
Greco-Catolice, s-a publicat urmatorul decret privind respectarea
postului si ajunului. Acest decret este adresat tuturor Episcopilor,
protopopilor, clerului, persoanelor consacrate, întregului popor
binecredincios al Bisericii noastre. Anexa decretului Arhiepiscopului Major 20/21.05.2009 POSTUL ŞI AJUNUL în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică I.Definiţie Postul este reţinerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Această reţinere de la mâncăruri şi băuturi trebuie să fie însoţită de reţinerea de la gânduri, cuvinte şi fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoţit de postul sufletesc. II.Preliminarii Prin lege divină, toţi credincioşii sunt chemaţi la post şi penitenţă. Primele prescripţii privitoare la post le găsim în documentele primare ale Bisericii, în Didache cap. VIII, fixând obligativitatea postului săptămânal în zilele de miercuri şi de vineri, înlocuind astfel postul iudaic din ziua de luni şi joi. Zilele de post de miercuri şi de vineri sunt legate de anumite evenimente din viaţa Mântuitorului. Canoanele Apostolice (cann. 66 şi 69), înscriindu-se în spiritul de pregătire de dinaintea primirii Sacrametelor, prescriu postul înainte de iniţierea creştină (în cazul adulţilor), şi înainte de primirea sfintelor hirotoniri. Perioada de pregătire intensă în vederea iniţierii creştine era prescrisă pentru toată perioada Postului Mare, specificându-se şi modalitatea sa: a servi masa o singură dată pe zi, cu precădere seara, fixată în mod tradiţional la Ceasul al IX-lea din zi, adică în jurul orelor 15. În Biserica Universală, prin Constituţia Apostolică Paenitemini din anul 1966 al Papei Paul al VI-lea, postul este obligatoriu pentru cei ce au împlinit vârsta de paisprezece ani, iar ajunul pentru cei care au împlinit vârsta de douăzeci şi unu de ani. Sunt scutiţi de ajun persoanele care au mai mult de şaizeci de ani împliniţi (cf. Constituţia Apostolică Paenitemini cap. IV). Conform prevederilor CCEO normarea postului şi ajunului este stabilită de dreptul particular al fiecărei Biserici sui iuris. În Biserica Română Unită cu Roma s-a păstrat practica veche a tradiţiei şi spiritualităţii bizantine. III.Tipuri de post 1.Ajunul sau postul total este abţinerea de la orice mâncare sau băutură, pe un timp determinat (în practică până după ora amiezii sau orele 15). Se mănâncă o singură dată în zi, fără carne, lapte şi ouă. Zilele de ajun sunt: -Ajunul Bobotezii; -Vinerea Mare; -Tăierea Capului Sf.Ioan (29 august); -Înălţarea Sf.Cruci (14 septembrie); -Ajunul Crăciunului. 2.Postul aspru (xirofagia), este abţinerea de la carne, lapte şi ouă, consumându-se numai hrană uscată (pâine, fructe şi legume). 3.Postul comun (obişnuit), este postul în care se admite consumarea mâncărurilor gătite de post, excluzându-se carnea şi grăsimile de origine animală. Este permisă consumarea peştelui, vinului, untdelemnului, ouălor şi produselor lactate. 4.Zilele de post -în zilele de miercuri şi vineri de peste an; cu excepţia zilelor dezlegate (hârţi), se ţine post comun. -în postul Paştilor (Postul Mare), prima săptămână şi în Săptămâna Patimilor se ţine post aspru; în restul zilelor din Postul Mare se ţine post comun. -în postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, se ţine post comun. -în postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august) se ţine post comun. -în postul Naşterii Domnului (postul Crăciunului) se ţine post comun. 5.Dezlegările de post: a) miercuri şi vineri (hârţi) se fac: -de la Crăciun până în Ajunul Bobotezei; -în Săptămâna Vameşului şi a Fariseului; -în următoarele sărbători: Crăciun, Bobotează, Sfinţii Trei Ierarhi, Întâmpinarea Domnului, Bunavestire, Sfântul Gheorghe, Sfinţii Constantin şi Elena, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Sfântul Ilie, Schimbarea la Faţă, Adormirea Maicii Domnului, Naşterea Maicii Domnului, Sfântul Dumitru, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Sfântul Nicolae; b) în ziua hramului bisericii; c) copii până la vârsta de 14 ani, bolnavii şi bătrânii. Bolnavilor şi bătrânilor li se recomandă în zilele de ajun să ţină măcar postul comun. d) cei care din binecuvântate pricini nu pot ţine ajunul şi postul prescris, pot cere dezlegare de la parohul sau confesorul propriu. * * * Prezenta hotărâre a Sfântului Sinod al Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, publicată prin decretul 20/21.05.2009 intră în vigoare odată cu publicarea ei, abrogând orice prevedere anterioară contrară. |
| < Precedent | Urmator > |
|---|
