|
GEORGE GUTIU - BISCHOF DER DIOEZESE VON CLUJ-GHERLA, 1990-2002 |
|
|
|
Für diesen Inhalt steht leider keine Übersetzungen zur Verfügung. Originaltext wird angezeigt.
GEORGEGUŢIU – Bischof der Diözese von Cluj-Gherla 1990-2002 
Geburtsdatum und - ort: 30. März1924, im Dorf Vaidei, Ortschaft Ogra, Kreis Mureş -
Studien: Elementarschule im Geburtsort - Gymnasium am "Papiu Marian"-Lyzeum in Târgu-Mureş
- 1940-1944 – Abitur am "Titu Maiorescu"-Lyzeum in Aiud
- seit 1944 – Student an der Unierten Theologischen Akademie "Die Heilige Dreifaltigkeit" in Blaj
- Juni 1948 – Lizenziat derselben theologischen Akademie
Priesterliche Tätigkeit: - Priesterliche Weihe am 8. Dezember 1948 (nach der Veröffentlichung am 1. Dezember 1948 des Dekrets Nr. 358 bezüglich des Verbots der Rumänischen Unierten Kirche durch die kommunistische Regierung) durch den römisch-katholischen Erzbischof von Bukarest, Alexandru Cisar
- 1948-1949 – Gehilfe des erzbischöflichen Ordinarius, zunächst P. George Dănilă, der ehemalige Rektor der theologischen Akademie, dann Dr. Alexandru Todea, der Erzpriester von Reghin
- Er reiste durch die Erzdiözese und sammelte Daten in den Pfarreien über die Priester, Mönche, Nonnen und Gläubige, die nicht zur Orthodoxie übergetreten waren, und über die Inhaftierten. Die Daten wurden dem Heiligen Stuhle, dem Papst Pius XII., zur Kenntnis gebracht.
- gleichzeitig als Seelsorger der Nonnen der Kongregation der Mutter Gottes tätig
- Am 30. Januar 1951 wurde er in Reghin festgenommen und in Bukarest im Innenministerium verhört.
- Am 15. Februar 1952 wurde er durch das Militärgericht in Bukarest zu lebenslänglicher Zwangsarbeit verurteilt (Sentenz Nr. 104 vom 20. Februar 1952).
- Zwischen 1952-1964 wurde er in den Gefängnissen von Jilava, Aiud, Piteşti, Dej und Gherla inhaftiert.
- Am 4. August 1964 wurde er durch den generellen Amnestiedekret der politischen Gefangenen freigesetzt.
- 1964 ließ er sich in Târnăveni nieder, wo er als einfacher Werkarbeiter tätig war. Später wurden seine theologische Studien als Hochschule anerkannt und er wurde zum Buchhalter befördert.
- 1986 wurde er mit 62 Jahren in den Ruhestand versetzt.
- In dieser Zeit war er als Mitarbeiter des Metropoliten Dr. Alexandru Todea tätig, für eine gewisse Periode auch als erzbischöflicher Generalvikar.
Bischöfliche Tätigkeit: - Am 14. März 1990 wurde er vom Papst Johannes Paulus II. zum Bischof von Cluj-Gherla ernannt.
- Am 17. Juni 1990 wurde er vom Metropoliten Dr. Alexandru Todea, zusammen mit den Sufraganbischöfen Vasile Hossu aus Oradea und Lucian Mureşan aus Maramureş, zum Bischof konsekriert.
- Die Bischofsweihe fand auf dem Stadtstadium von Cluj statt.
- Die kanonische Inthronisierung fand nicht statt, weil die Kathedrale zu jener Zeit immer noch von der Orthodoxen Kirche besetzt war.
- September 1992 wurde er apostolischer Verwalter der gesamten Erzdiözese von Alba Iulia und Făgăraş.
Pastoraltätigkeit: - Er hatte die schwierige Aufgabe, die gesamte Struktur des Bistums nach dem Fall des Kommunismus neu zu organisieren.
- Er leistete eine erfolgreiche Pastoraltätigkeit, öffnete Dialogswege für die Wiedergabe der Kirchen und begann die Errichtung neuer Kirchen.
- Er begann und förderte die Errichtung der Kathedrale auf dem Cipariu-Platz in Cluj.
- Er weihte zahlreiche neue Kirchen, darunter: in Vad, Jichişu de Sus, Ponorel, im Apuseni-Gebirge usw.
- Er weihte die ersten Priester der Diözese seit 1948.
- Juli 1993 – der Besuch des apostolischen Nuntius John Bukowski, für die Weihe des Klosters der "Hl. Macrina", OSBM
- 13. März 1998 – die „Verklärungs“-Kathedrale in Cluj wurde durch Gerichtsurteil wiedergewonnen und in Besitz genommen.
- 15. März 1998 – S.E. George Guţiu zelebrierte die erste griechisch-katholische Liturgie in der alten Kathedrale seit 1948.
- Er nahm die griechisch-katholische Pilgerfährte nach Nicula, zum Fest des Entschlafens der Gottesgebärerin, wieder auf.
- Er förderte die Wiedergabe und die Pflege des Klosters von Nicula.
- Zwischen 7.-9. Mai 1999 beteiligte er sich an den Feierlichkeiten gelegentlich des ersten Besuches des Heiligen Vaters in Rumänien.
- 2000 beteiligte er sich an verschiedenen Feierlichkeiten des Jubiläums der Diözese.
- Er beteiligte sich an den Feierlichkeiten gelegentlich des 300. Jubiläums der Union der rumänischen Kirche in Siebenbürgen mit der römischen Kirche, in Cluj und Gherla.
- 9. Mai 2000 zelebrierte er, zusammen mit den anderen Bischöfen, die Heilige Liturgie der griechisch-katholischen Hierarchen, auf Rumänisch, gelegentlich des 300. Jubiläums der Union, im Sankt Petersdom, in der Anwesenheit des Papstes Johannes Paulus II.
- 2000 wurde er von dem Präsidenten der Republik mit dem Großkreuz des Nationalordens "Pentru Merit" ausgezeichnet.
- 2001 empfing er die Besuche hoher Prälaten: der apostolische Nuntius Jean-Claude Perriset, der Präfekt der Kongregation für die orientalischen Kirchen Ignace Moussa Kardinal Daoud und der Erzbischof von Wien, Christoph Kardinal Schönborn.
- 18. Juli 2002 nahm der Heilige Vater das Ersuchen des Bischofs George Guţiu zum Rückzug aus der bischöflichen Tätigkeit entgegen.
- 8. Mai 2011 verstarb er in der Klinik Nr. I in Cluj-Napoca infolge einer Herzkrankheit, die wegen seiner lebenslänglichen Leiden erfolgte.
Tätigkeit im Lehrwesen: - Während seines Amtes wurden das theologische Seminar des "Hl. Johannes des Evangelisten", das Lyzeum "Inocentiu Micu", der Kindergarten „St. Anna", die Griechisch-Katholische Theologische Fakultät der Babeş-Bolyai-Universität, sowie verschiedene Waisenhäuser geöffnet; die Katechese in den Schulen wurde wiederaufgenommen
Beziehungen mit Rom: - Während der Klandestinität konnte er dem Heiligen Vater Pius XII. Daten aus den Pfarreien mitteilen.
- 1991-1994 – Besuche in Rom
- Dezember 1996 – der erste Ad limina Apostolorum-Besuch mit dem gesamten bischöflichen Chor.
- 28. Juni 1991 nahm er, zusammen mit dem gesamten bischöflichen Chor, am Konsekrationskonsistorium des Metropoliten Alexandru Todea als Kardinal der Katholischen Kirche teil.
- 1994: In Anerkennung der besonderen Verdienste während der kommunistischen Verfolgung verlieh ihm Papst Johannes Paulus II. den Titel eines Erzbischofs ad personam.
Worte der Belehrung: „Ich glaube an die eine heilige katholische und apostolische Kirche – dieswar der Wahlspruch meines Lebens bereits seit den ersten Jahren, als ich inmeinem unvergessenen Vaidei, die ersten Seiten des Katechismus zu lernenbegann. Ich habe diesen Wahlspruch während der Schuljahre nicht vergessen, undam 15. Februar 1952, als ich wegen meiner religiösen Überzeugungen vor demGericht stand und der Gerichtsvorsitzende fragte: „Welches ist dein letztesWort?”, antwortete ich: „Dies gelte als mein letztes Wort als freier Mensch:Ich glaube an die eine heilige, katholische und apostolische Kirche.” In diesemund mit diesem Glauben lebte ich auch nach der Freilassung, und dieser Glaubesoll die Tage begleiten, die mir Gott noch geben wird. (Cluj-Napoca, Stadtstadium,11. Juni 1990 – aus der Ansprache des SE Bischof George GUŢIU bei derKonsakrierung als Bischof der Diözese Cluj-Gherla). |
|
|
Anunturi de la Parohia Graz |
|
|
|
Für diesen Inhalt steht leider keine Übersetzungen zur Verfügung. Originaltext wird angezeigt.
1 MAI DUMINICA A 2-A A PAŞTILOR (a Tomii)
Sf Pf Ieremia; Sf Iosif Muncitorul
(V 1; L 1; Ap Fap 5,12-20; Ev In 20,19-31) Preacucernicul parinte paroh Remus Dan Marsu va fi inlocuit de Pr. Prof. Dr. Alexandru Buzalic de la Oradea. 8 MAI DUMINICA A 3-A A PAŞTILOR (a Mironosiţelor)
Sf Ap şi Ev Ioan; Cuv Arsenie cel Mare; Fericitul Ieremia Românul
(V 2; L 4; Ap Fap 6,1-7; Ev Mc 15,43-47; 16,1-8)Hramul Parohiei Graz Celebrant principal Precucernicul Pr. Mag. Vasile Lutai, Rectorul Misiunii Romane Unite Viena |
|
|
30 000 de accesari |
|
|
|
Für diesen Inhalt steht leider keine Übersetzungen zur Verfügung. Originaltext wird angezeigt.
Multumim celor care ne-au vizitat de-a lungul celor 3 ani de la crearea acestui site! Speram ca informatiile pe care le oferim va sunt de folos. Siteul nostru este singurul care ofera date complete despre comunitatile romanesti din diaspora europeana. Am ajuns la 30 000 de accesari cu ajutorul domneavoastra! Hristos a Inviat! |
|
|
Programul serviciilor religioase din Parohia Graz |
|
|
|
Für diesen Inhalt steht leider keine Übersetzungen zur Verfügung. Originaltext wird angezeigt.
Programul serviciilor religioase din Parohia Graz Preot Paroh Pc. Remus Dan Marsu Sambata, 23 Aprilie, ora 23:00 – Slujba de Înviere a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, urmată de Sfânta Liturghie si Binecuvantarea Bucatelor Luni, 25 Aprilie, ora 11:00 – Sfânta Liturghie |
|
|
Scrisoare pastorala la Sarbatoarea Invierii Domnului 2011 |
|
|
|
Für diesen Inhalt steht leider keine Übersetzungen zur Verfügung. Originaltext wird angezeigt.
Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului 2011
„Îndrăzniţi. Eu am biruit lumea” (In. 16, 33)
Dragi credincioşi, În ziua Învierii Sale din morţi, Hristos păşeşte triumfător din mormânt pentru a-Şi întâlni Mireasa, adică Biserica, dar şi pentru a ne întâlni pe fiecare dintre noi în mod personal. Credinţa în faptul istoric al Învierii Domnului şi speranţa în promisiunile pe care Isus le-a făcut i-au motivat pe Apostoli şi pe urmaşii lor să propovăduiască această minune, care a ajuns peste veacuri până la noi. Evangheliile şi Sfinţii Părinţi ne vorbesc tocmai despre acest eveniment şi ne transmit speranţa că, împreună cu Domnul, şi noi vom învia. Şi eu doresc astăzi să vă vorbesc despre această speranţă şi nădejde. Credinţa, spune Sfântul Pavel, „este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (Evr. 11, 1); prin credinţă „înţelegem că s-au întemeiat veacurile prin cuvântul lui Dumnezeu” (Evr. 11, 3); cu credinţă păstrăm tot ceea ce ne învaţă Biserica şi credinţa este aceea care ne întăreşte speranţa care nu moare. Tot Sfântul Pavel ne spune că „prin nădejde ne-am mântuit; ... iar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, aşteptăm prin răbdare” (cf. Rom. 8, 24-25). Speranţa ne ajută să privim şi să tindem spre viitor; cu ajutorul speranţei ne facem planuri şi ne împlinim dorinţele: speranţa este viitorul. Şi totuşi, sunt momente în viaţa noastră când atât credinţa, cât şi speranţa în Dumnezeu, ne sunt încercate de „viermele îndoielii” şi de loviturile crude ale vieţii.
Iubiţi credincioşi, În Săptămâna Patimilor, Isus este vândut, este judecat pe nedrept, unii depun mărturie mincinoasă împotriva lui, iar soldaţii trag la sorţi să-i ia cămaşa în timp ce El atârnă pe cruce. Oamenii pe care i-a ajutat şi pe ai căror bolnavi i-a vindecat trec pe lângă El acum, „clătinându-şi capetele, şi zicând: Tu, Cel ce dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!” (Mt. 27, 39-40). La fel şi cunoscătorii de Lege, liderii poporului – cărturarii, bătrânii şi arhiereii – îl batjocoreau zicând: „pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu poate să Se mântuiască! Dacă este regele lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, şi vom crede în El. S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum, dacă-L vrea pe El! Căci a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu” (Mt. 27, 42-43). Dintre mulţimea mare de ucenici şi oameni care-l urmau prin hotarele Israelului, vedem că sub cruce i-au fost alături doar câteva femei speriate şi „ucenicul pe care Îl iubea” (In. 19, 26). Nici vremea nu i-a fost favorabilă, pentru că „de la ceasul al şaselea”, ne spune Scriptura, întunericul a cuprins „tot pământul, până la ceasul al nouălea” (Mt. 27, 45). În acest context, sub loviturile crude ale vieţii, de fapt ale păcatelor noastre, îl vedem pe Isus strigând pe cruce:„Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit” (Mt. 27, 46). Oamenii care-l priveau, în loc să-l ajute, rămân pasivi la suferinţa Sa, spunând între ei: „Lasă, să vedem dacă vine Ilie să-L mântuiască” (Mt. 27, 49). „Părăsit şi de Tatăl din ceruri” (cf. Mt. 27, 46), Isus moare, şi s-ar părea că moartea are ultimul cuvânt. „Săvârşitu-s-a”, a spus Isus pe cruce,„şi plecându-şi capul şi-a dat spiritul” (Mt. 27, 50). Aceste ultime cuvinte ale lui Isus pe cruce ne dau măsura solitudinii totale pe care omul o simte când este lovit în viaţă. În astfel de momente grele din viaţă parcă toţi stau pasivi la suferinţele noastre, parcă întunericul a cuprins tot pământul, până şi Dumnezeu pare prea departe de noi ori, pare că ne-a părăsit. Aşa cum s-a întâmplat şi cu Isus, în astfel de momente grele din viaţa noastră cel mai adesea apare cineva care, în loc să ne dea o mână de ajutor sau o vorbă bună, aruncă sămânţa îndoielii. „S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum” (Mt. 27, 43), i-au spus cărturarii lui Isus. „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-l mântuiască” (Mt. 27, 49), spuneau oamenii. „Te ţii mereu în statornicia ta? Blestemă pe Dumnezeu şi mori!” (Iov 2, 9), i-a spus soţia lui Iov acestuia când a căzut bolnav. De fapt, în aceste cuvinte ale Scripturii ne regăsim fiecare atunci când suferinţa ne bântuie, când credinţa ne este încercată şi speranţa devine şovăielnică.
Dragi credincioşi, Când Isus le-a vorbit ucenicilor şi apostolilor săi despre patima şi moartea pe care o va îndura, mereu le-a spus că „a treia zi va învia” (cf. Lc. 3, 32-33). Cu toate acestea, „ei s-au întristat foarte” (Mt. 17, 23), şi „n-au înţeles nimic din acestea” (Lc. 18, 33-34). Doar după Înviere aceste cuvinte au fost înţelese de către apostoli, ucenici şi de către femeile mironosiţe: „de ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi?” (Lc. 24, 6), le-a spus îngerul femeilor care au venit la mormânt. „Nu vă temeţi” (Mt. 28, 5). „Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceţi-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea, zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoşi şi să fie răstignit, iar a treia zi să învieze. Şi ele şi-au adus aminte de cuvântul Lui” (Lc. 24, 6-8). Mereu, mereu Isus i-a învăţat pe ai Săi că nedreptatea, suferinţa şi moartea nu sunt veşnice, deoarece dincolo de nedreptate, dincolo de durere, dincolo de suferinţă şi dincolo de mormânt este Învierea, este Speranţa. Aşa cum îngerii le-au adus aminte femeilor de cuvintele de speranţă ale lui Isus, cum că a treia zi va învia, la fel şi Biserica propovăduieşte de două mii de ani credinţa în evenimentul istoric al Învierii, pentru a le aduce aminte oamenilor şi a le da speranţa că nedreptatea, suferinţa şi moartea nu sunt veşnice. „Iar Dumnezeu, Care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi prin puterea Sa” (1 Cor. 6, 14), le aducea aminte Pavel creştinilor din Corint. Credinţa în Învierea Domnului a dat speranţă şi i-a motivat pe primii creştini să-L propovăduiască pe Isus la toate neamurile (cf. Mt. 28, 19), riscându-şi propria viaţă. „Pentru că dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră” (1 Cor. 15, 14). Aceeaşi credinţă i-a susţinut pe ai noştri dragi înaintaşi prin puşcăriile comuniste, sperând în Înviere, şi cu aceeaşi credinţă au ieşit tinerii pe străzi în 1989, sperând într-o lume mai bună.
Dragii mei, Vremurile nu sunt acelea pe care le-am aşteptat. Crize politice, financiare, morale şi personale sunt la tot pasul, iar credinţa şi speranţa ne sunt puse la încercare în fiecare moment. Familiile sunt împărţite prin ţară şi străinătate, ne înspăimântă atâtea calamităţi naturale, precum şi nedreptatea şi suferinţa din jurul nostru; parcă întreaga lume trăieşte Vinerea Mare, parcă întreaga lume este în întuneric. În aceste vremuri este momentul să ne întoarcem la Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a ne aduce aminte de promisiunile pe care Isus ni le-a făcut: „ca prin răbdarea şi mângâierea care vin din Scripturi să avem speranţă” (Rom. 15, 4). De aceea, tocmai acum de Învierea Domnului, nu trebuie să uităm că Speranţa ne poartă de la întuneric la lumină. „Cu cât se face mai întuneric în jurul nostru”, spune Edit Stein (Malgré la nuit), „cu atât mai mult trebuie să ne deschidem inima către lumina care ne vine din înălţimi”, pentru că „nici o noapte nu este atât de lungă încât să împiedice răsăritul soarelui”. Oricât de departe am fi unii de alţii, în zori răsare soarele, în zori se aduc miresmele, în zori s-au auzit cuvintele „pentru ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi?” (Lc. 24, 5), în zori suntem încurajaţi să nu ne temem, în zori dispare oboseala şi suntem luminaţi de Lumină, în zori învie Hristos. În zori este un nou început. Vă îndemn să faceţi din această Sărbătoare a Învierii Domnului Hristos un moment de întâlnire personală cu Mântuitorul şi de rememorare a cuvintelor pline de speranţă pe care ni le-a spus: „îndrăzniţi. Eu am biruit lumea” (In. 16, 33).
Vă doresc Sărbători Fericite! Hristos a înviat! † Virgil Bercea |
|
|
Programul Serviciilor Religioase pentru Sfintele Pasti 2011 |
|
|
|
Für diesen Inhalt steht leider keine Übersetzungen zur Verfügung. Originaltext wird angezeigt.
Programul Serviciilor Religioase
pentru Sfintele Paşti 2011
Duminica, 17. Aprilie: Intrarea Domnului In Ierusalim
(Duminica Floriilor)
10:00 Sf. Liturghie
Joi, 21. Aprilie: Joia Mare
08:00 Liturghia Sf.Vasile Cel Mare
18:00 Denia Celor 12 Evanghelii
Vineri, 22. Aprilie: Vinerea Mare
18:00 Denia Prohodului(Ajun)
Simbata, 23. Aprilie:
08:00 Liturghia Sf.Vasile Cel Mare
20:30 Slujba Invierii, Binecuvantarea Sf. Paşti
(Urmata de o agapa in sala parohiala)
Duminica, 24. Aprilie: Invierea Domnului Nostru Isus Cristos!
Sf. Paşti
10:00 Sf. Liturghie
Luni, 25. Aprilie: a II-a zi de Paşti
10:00 Sf. Liturghie
Marţi 26. Aprilie: a III-a de Paşti
10:00 Sf. Liturghie
Va doresc sa aveti parte de sarbatori binecuvantate, dumneavoastra, familiilor dumneavoastra, precum si celor pe care ii purtati inimile dumneavoastra.
Cu dragoste frateasca in Domnul nostru Isus Hristos,
Parintele Paroh Vasile Lutai
Hristos a Inviat!
Karwoche und Ostern 2011
Gottesdienstordnung
Palmsonntag, 17. April:
10:00 Hochamt, Segnung der Palmzweige
Gründonnerstag, 21. April:
08:00 Basiliusliturgie Mit Vesper
18:00 Passionsmatutin
Karfreitag,22. April:
18:00 Vesper und Grablegung (strenges Fasten)
Karsamstag, 23. April:
08:00 Basiliusliturgie Mit Vesper
20:30 Auferstehungsmatutin und Segnung der Osterspeisen
Ostersonntag, 24. April:
10:00 Feierliches Hochamt
Ostermontag, 25. April:
10:00 Hl. Liturgie
Ein Gesegnetes FestDer Auferstehung Unseres Herrn, Jesus Christus Wünscht Ihr Pfarrer
Mag. Vasile Lutai
Christus ist auferstanden!
|
|
|
